zece motive sa mergi sambata la Sala Sporturilor, nu la stadion

Sambata, cele mai smechere cluburi sportive ale Ploiestiului, Petrolul si Asesoft, joaca cam de la cam aceeasi ora. Eu iti propun sa lasi stadionul in favoarea Salii Sporturilor, din urmatoarele motive:

  1. Se anunta o vreme de cacat. In sala e cald, pe stadion nu.
  2. Asesoft joaca cu spuma baschetului din Romania, iar Petrolul joaca cu chiflele alea de la Medias.
  3. Sunt mai multe sanse sa te bucuri de o victorie la baschet, atata timp cat Lucescu e multumit cu egaluri.
  4. Mutu nu joaca, pe cand Mohammed da.
  5. La stadion, ai sanse maricele sa-ti iei o fumigena in ochi. La Sala, nu te poate agresa nimeni decat cu popcorn.
  6. Nu te bat jandarmii daca la pauza fugi un pic la saracia aia de terasa de pe patinoar sa razi o bere, rapid.
  7. Nu exista haine nepotrivite pentru un meci de baschet, deci nu se uita nimeni ciudat la tine. 
  8. Gasesti usor loc de parcare.
  9. Esti la doi pasi de centru, poti continua sambata seara in orice mod vrei.
  10. Daca n-ai chef de iesit, ajungi imediat acasa, dupa.

Am atasat si-o imagine la textul asta. Fa-ti de cap cu ea, pe net. Ar fi misto sa fie sala plina-ochi, daca astia de la Asesoft o comit din nou, nu?

 

Apocalipsa o sa vina prin ecologistii de duminica, va spun eu...

Cum am eu bafta sa nimeresc pentru idioti, mergeam fix spre ea, pe strada Tismana. Si-ajung langa ea taman cand desigila o galeata mica de lavabila. Jos, langa piciorul ei, o bidinea. In fata ei - un copac. Nu cumva.... Asa ca initiez, timid, urmatorul dialog:

EU: - Dai cu lavabila pe copac?

EA, mirata, dar binevoitoare: - Da, de ce?

EU, deja nesigur pe mine, din cauza aplombului ei: - Pai ... nu cu var? Copacii... nu se dau cu var?

EA, vexata: - N-am gasit var. De-aia dau cu lavabila.

Am plecat. Nici sa rad n-am putut. Nu se da cu lavabila pe copaci. Vopseaua lavabila e pe baza de acril, un compus chimis si cancerigen. Nu e deloc benefica plantelor, din contra, impiedica respiratia scoartei. Dupa determinarea din vocea tipei, sunt sigur ca ar fi dat si cu cacat pe copacul ala, daca nu gasea nici labavila. Important era sa fie alb si sa arate bine. 

Nu stiu ce fumeaza Mazare, dar va daţi seama ca tocmai a rescris Mioriţa?

Pe bune! Cititi si comparati:

Radu Mazare: "Chestiunea asta cu descentralizarea portului produce fibrilaţii atât de mari, încât am informaţii că ar fi fost tocmiţi nişte oameni care să plece în Madagascar odată cu mine, vizând eliminarea mea fizică. Dacă se întâmplă ceva, apropiaţii mei ştiu exact despre cine este vorba şi cum ar urma să se întâmple. Dacă se va întâmpla asta, atunci lucrurile vor ieşi la iveală. Asasinii plătiţi vor pleca prin Capetown. Voi pleca totuşi în Madagascar în vacanţa planificată".

Miorita: "...Oiţă bârsană, De eşti năzdrăvană, şi de-a fi să mor în câmp de mohor, Să spui lui vrâncean Şi lui ungurean Ca să mă îngroape Aice, pe-aproape, În strunga de oi, Să fiu tot cu voi; În dosul stânii Să-mi aud cânii. Aste să le spui, Iar la cap să-mi pui Fluieraş de fag, Mult zice cu drag; Fluieraş de os, Mult zice duios; Fluieraş de soc, Mult zice cu foc! Vântul, când a bate, Prin ele-a răzbate Ş-oile s-or strânge, Pe mine m-or plânge Cu lacrimi de sânge! Iar tu de omor Să nu le spui lor. Să le spui curat Că m-am însurat Cu-o mândră crăiasă, A lumii mireasă; Că la nunta mea A căzut o stea; Soarele şi luna Mi-au ţinut cununa. Brazi şi paltinaşi I-am avut nuntaşi, Preoţi, munţii mari, Paseri, lăutari, Păserele mii...".

Deci e exact la fel! Mazare a fost prevenit si el, ca si ciobanul din Miorita, ca unii vor sa-l omoare, dar tot se duce acolo! Portul Constanta reprezinta oile pentru care este invidiat baciul omorat. Si e la fel de grijuliu ca ciobanul cu ce-o sa se spuna dupa moartea lui.

E minunat. Abia astept ca Mazare sa inventeze apa calda. 

Facebook a ajuns mai valoros pentru politicieni decat toate televiziunile de stiri din Romania

220.000 de telespectatori pe minut are Antena 3, in medie. Adica 1% din populatia Romaniei. Adica 10% din bugetarii Romaniei. Sociologic vorbind, cifrele astea inseamna zero influenta electorala. Restul cifrelor: Romania TV are 160.000 de telespectatori pe minut, B1 - 100.000 de telespectatori pe minut, Realitatea - 85.000 de telespectatori pe minut, iar Digi 24 - 34.000 de telespectatori pe minut.

Cifrele de mai sus, oferite de Kantar Media, reprezinta o veste trista pentru lumea consultantei politice. Va dati seama? Toata desfasurarea asta de forte, cu rahaturi si cacaturi, cu limbisti si injuristi, ajunge, in total, la nici jumatate de milion de romani?! Stiu, adunarea corecta da mai mult, dar alea sunt valori medii, va spun eu ca o cota importanta din cifrele de mai sus reprezinta un public comun, la care se mai adauga, din cand in cand, publicul hot issue, chemat pe un post sau pe altul, exclusiv de cate un subiect anume.

Nici n-au cum sa fie mai mari cifrele la televiziunile de stiri. Avand, toate, patroni preocupati sa-si injure adversarii politici, si Antena, si RTV-urile, si B1 si Digi ignora complet agenda publica. Azi, luni 7 aprilie, romanii sunt preocupati de preturi, de violurile din Ploiesti si de incendiul comandat de la Constanta. Nu de Ponta, nu de Crin, nici macar de Ucraina. 

Incercati sa urmariti o singura zi CNN. O sa vedeti cel putin 100 de subiecte diferite, nu cinci, ca la televiziunile noastre de stiri. O sa vedeti cultura, sport, politica, economie, fapt divers, new media, istorie, tehnologie, burse. Cu alte cuvinte: stiri. Si asta pentru ca patronii de la CNN stiu ca daca nu fac audienta, nu intra nici Obama in direct. Liderii nostri insa, fiind mai prosti, isi consuma o groaza de timp pentru a aparea in fata unei audiente mici si nerelevante sociologic. Se mint si ei ca au expunere, ne tampesc si pe noi. Iar televiziunile de stiri ii cultiva pentru ca sunt la fel de valorosi ca niste cartofi pentru masa unui sarac: de ce sa investesti in timp, bani, oameni, logistica, pentru niste stiri bune, cand poti sa aduci un prost d-asta, in costum, in platou, sa-ti umple doua ore din grila si sa-ti mai dea si niste bani?

Punem pariu ca televiziunile de stiri n-o sa conteze in urmatoarele alegeri? Cum justifica, in acest moment, un PR-ist politic, necesitatea prezentei clientului sau, pe o televiziune care atinge doar 1% din fiecare public in parte? Are vreun politician curaj sa-si deseneze o campanie electorala ignorand toate cele cinci platforme de voma tv plictisitoare? Cata expunere cumperi pe Facebook cu banii economisiti din nepromovarea pe televiziunile de stiri?

Va spun eu: o droaie.

Orice ar spune contracandidatul X despre tine, la orice televiziune de stiri, poti raspunde unui public de zece ori mai mare folosind o singura retea sociala. Si ai nevoie doar de niste baieti destepti, nu sa cumperi trei realizatori tv.

Traim vremurile in care un viral bun e mai valoros decat orice kit de comunicare televizat. Mai trebuie doar ca politicienii sa-si dea seama de asta.

...............

Daca vrei sa comentezi ceva la acest text, intra AICI.

De ce sa nu ceri fotografului sa-ti editeze pozele

Fotografia este o curva, dar si cu ea suntem prieteni foarte buni. Ea imi accepta deficitele de atentie, tehnica, rabdare, iar eu o inteleg si o plac chiar si atunci cand vad cum o fac altii posta. Stiti voi, genul pervers, care n-o accepta asa cum e, ci ii pun efecte, culori, si, in general, ii adauga tot ce nu le-a iesit bine cand au ... *utut-o.

Ca practicant, ar fi incorect sa-mi judec co-pasionatii de fotografie. Mai ales pe aia care traiesc exclusiv din asta. Facturile trebuie platite, iar fotografia e un job mai curat decat multe, chiar daca uneori se face murdar. Se face murdar din cauza clientilor. 

Si aici ajung la problemele mele cu fotografiatii.

Pot sa inteleg ca nu vrei sa apara in aceeasi poza cu tine vreo priza, vreun ciot de cuier sau placa aia crapata de gresie. E normal. Sunt elemente care distrag atentia de la tine, elementul principal, si, de multe ori, platitorul pozelor.

Pot sa inteleg si ca vrei disparitia unei bretele de sutien iesind de sub rochie, sau a unui prieten tampit care s-a bagat cu fata lui de ţăran râzând a prost, să-ţi strice ţie fengşuiul. Şi ştiu că pentru asta fotograful trebuie să umble un pic mai mult pe imagini. Asta desi nu l-ai angajat decat sa fotografieze, prietenul idiot e problema ta, nu a lui.

Dar sa te apuci sa-i ceri fotografului sa-ti stearga negii, sa-ti subtieze talia, sa-ti recoloreze buzele şi tenul, sa schimbe peretele modest din spate, ca n-ai avut bani decat de-o carciuma modesta, cu vreun tapet cu pauni din aur, e deja o prostie. Şi asta se vede mai ales în pozele de la nunţi. 

Gândeşte logic: la nunta aia au fost oameni cu ochi. Ochii lor, de obicei, văd. Cum dracu' le prezinţi tu nişte poze, la o lună după nuntă, în care arăţi cu cinci kile mai uşoara şi cu tenul unei fete de 18 ani, desi bei, fumezi si ai avut varsat de vant? Crezi ca rudele si prietenii tai sunt oligofreni? Ca nu stiu cum aratai la nunta? Sau crezi ca nu-i va duce capul sa ridice privirea din album, sa verifice cand mortii ma-tii ti-ai scos alunitele alea? Aaaaa, nu ti le-ai scos? Pai si in poze de ce nu se vad?!

Nu faci nici o smecherie, crede-ma. Ba, din contra, faci mai rau.

  • Toata lumea care te va vedea intai in poze si apoi in realitate va avea un soc: Naspa tipa asta, frate....
  • Proprii copii, dupa varsta de 10 ani, cand se vor uita la pozele de la nunta, vor spune: Ce s-au uratit si mama si tata....
  • Chiar si tu, intr-o zi proasta, cu stomacul plin de gaze si cu tenul praf din cauza unei creme de cacat, poti face o depresie cand iti vei vedea pozele de la nunta. Ce-am fost si ce-am ajuns...

Eu nu fac fotografii de genul asta. Portret, street, evenimente de companie - da, pentru ca nu am parte de cretini si de snobi, chiar e nevoie de un grad foarte mare de realism in genul asta de imagini. Si atunci, de ce ma bag?

Pentru ca din cauza unora ca voi, fotografii se transforma pe zi ce trece in specialisti in efecte speciale. Poti sa postezi, in spatiile online dedicate fotografilor, orice imagine, oricat ar fi de buna, si de naturala, si tot se va gasi un destept care sa-ti spuna ca exista niste efecte care sa faca lumina aia buna si mai buna, obrazul ca pe un fund de bebelus si sa stearga eventual si tot ce mai apare in poza, ca are el niste template-uri senzationale. Si daca fotograful ala are succes, adica un numar mare de clienti care-l recomanda, se iau si alti fotografi dupa el. Si cursa spre imaginea perfecta merge la infinit, pana cand fotografia nu mai conteaza, se incepe de la un fundal alb.

Pe bune, asta nu-i fotografie. E onanism mental. Cand ceri unui fotograf sa-ti editeze pozele pana la nivelul asta, te transformi intr-un labagiu al propriei imagini de sine. Nu cu mana faci laba, ci cu ochii si cu mintea. Culmea, cand practici asta, sunt sanse mari sa te alegi cu un fotograf prost, dar foarte bun in editare. Si, de multe ori, cand face asta, isi acopera propriile greseli, nu neaparat defectele tale.

Ce-o sa urmeze? O sa rogi un fotograf sa-ti schimbe complet silueta, cu cea a lui Catrinel Menghia? O sa te duci la propria nunta in bermude, pentru ca are fotograful un template cu costume Armani? Sau nu mai faci poze deloc, pentru ca i-ati dat, amandoi, datele voastre biometrice, si va face el de-acasa, toata nunta, in ce castel vrei si cu ce invitati vrea muschiu' vostru?

Defectele exista. Fizice, de postura, ticuri faciale. Aia e. Veti trai cu defectele alea toata viata. Ascunde-le din poze si vei trai cu o frustrare in plus. 

Asa ca mars cu cacaturile de-aici, da? Lasati tipul cu camera foto sa va faca fotografii, nu avataruri

[www.facebook.com/bogdanstoica.ro]

Sunt naspa în viaţa reală pentru că am prea mulţi prieteni pe Facebook

Eşti nesimtit. M-am uitat la tine şi nici n-ai clipit. Ţi-am făcut cu mâna şi nu mi-ai răspuns. De unde te ştii cu prietena mea? Ce erai aşa arogant azi? Nu credeam că n-o să mă bagi în seamă două ore, cât am stat la aceeaşi masă. Ş.a.m.d. Aşa încep cel puţin jumătate din conversaţiile mele online. De vină sunt eu, un repetent al tranziţiei unei relaţii între lumea reală şi mediul online.

Nu-s nici arogant, nici figurant. Scuza mea e ca n-am memoria figurilor. Adica o am, dar e vraişte. Şi, din cauza Facebook, trăiesc ca într-un film prost cu un schizofrenic în rolul principal. Mă întâlnesc cu oameni pe care i-am intâlnit, şi trec ca vita pe lângă ei, convins ca sunt nişte profile, sau socializez cu tipi ale căror figuri le ştiu, cred eu, de pe Facebook, şi nu pricep de ce sunt aşa ostili cu mine, ca sa aflu ca sunt oamenii cărora le-am deviat traseul, cândva....

Nu pot să-i spui cuiva intalnit pe strada, care si-a dezvelit sufletul si viata pe chat, habar n-am cine esti. E urat sa-i spui unei tipe careia i-ai dat LIKE la vreo cinci poze: nu stiu nici cum te cheama. Cum sa-i spui cuiva: da, esti speciala, dar eu am trei mii de oameni in lista de prieteni, asa ca spune-mi repede ceva despre tine, ca sa-mi dau seama cu cine discut

Cel mai nasol e când vrei sau ai nevoie să te mai întâlneşti cu ăla/aia de pe Facebook. Pentru că omului din faţa mea nu-i trece prin cap că eu am memoria unei furnici, mă lasă în aer. "Cand vrei, imi spui pe Facebook", sau "Lasa-mi un mesaj pe Facebook cu numarul tau si rezolvam" sunt, de ceva vreme, cele mai clare semne ale unui esec al viitoarei relatii, de orice fel ar fi ea. Sa te caut in lista mea de prieteni? Pai lista mea de prieteni de pe Facebook este ca poşeta unei tipe mişto: niciodată nu găsesc ce caut. 

Sigur, sunt si cauze obiective pentru care eu ma port ca un retardat in public. Poarta, o parte din vina, cei care au o viata dubla: in lumea reala au un job si un costum, iar pe net se dau motociclisti si in toate pozele au ochelari de soare. Unii au poze de profil vechi de 20 de ani, sau o poză cu bebeluşul personal. Sau poza de pe Facebook e de tip blondă cu ochelari, iar ea sta acum in fata mea şatenă cu lentile. Nu mai zic de cele care au pe net doar poze sumar îmbrăcate: pe bune, cum să te recunosc pe strada, in tricou si jeanşi, fără ţâţele alea mişto care sa ma salute?

Nu-s profailer, da? Luaţi-mă uşor...

Asa ca te rog, da' te rog frumos de tot: daca ne stim din viata reala, daca am lucrat impreuna, daca avem vreo combinatie neterminata, fă cumva sa-mi spui asta, pe net. Dar spune cine ești, de unde ne știm, că uite, mă transform într-un retardat perfect. Creierii mei sunt zdrentuiti de prea multe figuri aparent cunoscute.

Imagineaza-ti o poza de grup cu 3.276 de oameni. La ce rezolutie trebuie facuta poza ca sa disting trasaturile fiecaruia dintre ei, si ce hard ar trebui sa am eu in cap ca sa reactionez corect cand ne intalnim?

să nu uit: publicitate

Cum poti omori oamenii cu masina, in functie de zodie

Se ia un cetatean. Sa-i zicem, la nimereala, Serban Huidu. Este rugat sa-si conduca masina ca un descreierat, sa ucida niste oameni, apoi se prezinta povestea unui judecator, care decide: trei ani de inchisoare cu suspendare.

Se ia apoi un pustan drogat si prost. I sa dau niste prafuri si un BMW X5, si este lasat si el sa omoare niste oameni. Din nou, se ajunge la un judecator, care decide: cinci ani de inchisoare cu executare.

Va vine sa credeti ca ambele exercitii au fost rezolvate gresit?

Expertiza mea in domeniul juridic este limitata, stiu foarte bine doar ca nu-mi plac avocatii. La judecatori nu ma pricep deloc, nici la munca lor. Dar, cand eram mic, am citit undeva ca ei trebuie sa fie inamovibili. Cu alte cuvinte, nu trebuie sa poata fi influentati de nici un factor extern, cum ar fi sefii, relatarile de presa, pozitia sociala a inculpatilor, parerile pro sau contra. Trebuie sa se uite doar la dovezi si sa actioneze strict in spiritul Codului Penal.

Si atunci, cum e posibil ca doi tipi, care au in comun pasiunea de a lua viata altora folosind o masina, sa fie judecati diferit? 

Cum a fost posibil ca Serban Huidu sa ramana liber? Si de cand o dubla-crima poate fi platita doar cu cinci ani de inchisoare?

Cum spuneam, nu ma pricep la justitie. Dar as prefera o justitie de tip american, unde elementul valoros este precedentul. Adica, atunci cand judeci un violator, si un alt judecator, acum niste ani, a dat o pedeapsa de 20 de ani de inchisoare pentru o fapta similara, si asta primeste tot 20 de ani. Ar fi ca la amenzi. Am invata rapid ce riscam, atunci cand bautura, drogurile sau furia oarba ne intuneca mintile.

De exemplu, stiu sigur, ca daca trec pe rosu intr-o intersectie, raman fara permis. Nu stiu insa ce se intampla daca omor un om cu masina, cand trec pe rosu. Primesc 15 ani, pentru crima, daca e un oficial cu rang inalt? Primesc cinci ani, daca e un amarat? Sau primesc o pedeapsa cu suspendare, pentru ca sunt ala care scrie pe blogul citit de atat de multi oameni?

Sau e in functie de zodie?

N-o sa uit niciodata ce mi-a spus un prieten avocat (stiu ca ma contrazic singur), acum cativa ani: coane, daca exista cineva pe care-l vrei mort, nu-i da in cap, nu pune mana pe cutit, ca faci puscarie ca berilă pentru omor deosebit de grav. Afla-i programul si da peste el cu masina; intri la omor din culpa si scapi cu suspendare. De ce sa faci tu puscarie pentru altii

invadatorii

  • cand prind o batranica, o sperie de moarte, invartind-o ca pe un sac (video, mai jos).
  • cand vrei sa-i opresti dintr-o actiune ilegala, te stalcesc in bataie, facandu-ti capul piure
  • cand fac un copil, il ingroapa in curte
  • isi sugruma colegii la scoala, pentru o tigara
  • isi violeaza vecinele de 5 ani

Nu-s nici hippioti, nici hipsteri, nici rockeri, nici satanisti, nici legionari, nici extremisti de dreapta. Ca preferinte, n-au decat violenta nejustificata. Daca ar putea sa pronunte, s-ar declara anarhisti. Noi le spunem aşaceva, cand ii vedem la stiri. Sunt copiii crescuti ca niste pitbulli, de parinti fara scoala si fara bani, in zone in care legea e prea slaba ca sa mai fie aplicata. N-au frica de nimic, iar ocupatia lor principala e sa exploreze limitele atrocitatii.

Suntem responsabili de aparitia lor. De 20 de ani, votam prea relaxat, pentru o vorba de duh spusa la tv, sau pentru o sacosa cu zahar si ulei, politicieni care subfinanteaza, printre altele, educatia si fortele de ordine. Acum doar culegem ce-am semanat. 

Cand vezi un profesor imbracat prost la o catedra veche, sau un politist venit cu autobuzul sa ancheteze o infractiune, asteapta-te sa existe si cateva sute de aşaceva

Iar daca pana acum nu i-ai vazut decat la stiri, mai stai un pic. Cinci ani, maxim. Asteapta ca doua-trei generatii de aşaceva sa treaca de varsta de 20 de ani si sa-si paraseasca leaganul copilariei, in cautare de bani sau femei. Atunci o sa-i vezi langa tine, cetateanul relaxat din marile orase. Vor fi in parcare, incercand sa te ucida pentru ca le-ai ocupat locul. Ai sa-i vezi la film, dorind sa te sugrume pentru ca le-ai zis sa-si dea telefonul pe silentios. Ai sa te temi sa-ti mai lasi copilul in carut, langa banca din parc, pentru ca exista riscul ca un asaceva sa-i traga un sut, ca sa se amuze. Doar daca ai noroc te vor apuca de haine si te vor invarti ca pe elicea unui elicopter, careia aşaceva ii spun avionul, si apoi te vor lasa sa pleci.

Stiu, se intampla deja. Cei mai destepti dintre ei au gasit deja drumul spre marile aglomerari urbane. Ei sunt elita. Nu ne-am confruntat, deocamdata, cu cei mai prosti dintre ei, care sunt, si cei mai competenti in a face rau gratuit. Dar cand toate astea se vor intampla in numar mare, inseamna ca invazia a inceput.

Sa nu te temi, pentru ca teama nu ajuta la nimic. Sa nu ceri ajutor, pentru ca n-ai cui. Va trebui doar sa inveti sa locuiesti intr-un mediu ostil. 

Nu protesta. E doar evolutie. Asa evoluam noi, romanii. Ce te miri?

------------------

Fa-i cadou o carte unei tipe misto

w1 w2 w3 w4

 

 

Abonează-te la acest feed RSS
© 2023 Bogdan Stoica