Citiți de jos in sus, dacă vreți să vă distrați
Se muncește din greu să te invite unii la o televiziune nationala. Asta pentru ca politicienii sunt de doua feluri: unii care fac rating, si unii care dau bani sa apara, desi nu fac rating. Biță nu face de-astea. El pică pe subiect. Cred că s-a ofticat maxim....
Cum s-o aperi corect pe Laura Codruța Kovesi
După 20 de ani de presă, n-ai doar prieteni care salvează stratul de ozon, focile și pădurile. Ajungi să descoperi, în fiecare zi, că unii dintre oamenii nașpa pe care îi întâlnești ascultă aceeași muzică, beau aceleași vinuri și își cresc copiii la fel ca tine. Sau pur și simplu descoperi că nemernicul despre care scrii are acea etică specifică borfașilor, care te apără, doar pe tine, de nemerniciile pe care le face altor oameni.
Începi să-l ierți pe X pentru că ți l-a dat pe Y, să faci servicii unor javre care te ajută să dai în cap altor javre mai mari și să te bucuri că atunci când Z pune pe tine toate cohortele de răi pe care le are, W se așează în fața lor și te apără, pentru simplul motiv că atunci când ai scris despre el că este un nasol n-ai exagerat. Descoperi că nu există alb și negru, bun și rău, și că nici măcar tu nu ești un om atât de integru și de bun. Ăla e, de obicei, momentul când te lași de presă sau te vinzi integral, cui dă mai mult.
Eu, de exemplu, m-am lăsat. Ce scriu eu aici nu-s știri, anchete, reportaje, adică nu e jurnalism. Știu că tu auzi altceva de obicei. Auzi că toți oligofrenii cu o emisiune tv se simt jurnaliști. Că toți lingăii partidelor cu rubrică la ziar se simt jurnaliști. Și că unii dintre cei care, ca mine, scriu câte un rahat de editorial, se dau jurnaliști. Nu sunt. E ca și cum ai spune despre un copil de un an, care lovește clapele unui pian cu suzeta, că e pianist.
Cazul Laura Codruța Kovesi trebuie privit fix în această cheie. Dacă ai încredere că femeia asta va conduce România într-o eră a corectitudinii, că nu e nimic pasional în acțiunile ei, că e mereu o coincidență că greii politicii sunt chemați la audieri când mai apare ceva nasol despre ea în presă, n-ar trebui să conteze pentru tine ce se scrie de rău despre LCK, așa cum n-a contat, când te-ai însurat, că un amic bun ți-a zis că nevastă-ta era cam curvă în clasa a 9-a.
E ok să crezi ce vrei tu despre șefa DNA. Dar n-o face ca un oligofren. Nu te apuca să negi vehement tot ce se spune nasol despre ea, fără să ai măcar curiozitatea să verifici dacă e adevărat. Asumă-ți adevărul neplăcut, atunci când există și concentrează-ți eforturile doar în discreditarea informațiilor false despre ea.
Și știi de ce? Pentru că atunci când o aperi pe LCK deși nu ai nici un argument e la fel de rău ca atunci când vei lăsa presa să o eviscereze pe nedrept. În ambele situații, ai făcut pipi, ca un bou, pe adevăr, la grămadă cu un morman de minciuni.
S-au dus vremurile în care presa căuta și scria adevărul. Acum se scrie adevărul convenabil redacției, adică cel care aduce bani, se potrivește demograficelor și nu deranjează clientul de publicitate. Presa a devenit, în sfârșit, o afacere, nu sabia vreunui frustrat de jurnalist care voia să pună miniștri după cum i se scula lui în dimineața aia.
Personal, mi-aș dori foarte mult ca LCK să admită, public, că lucrarea ei de doctorat are niște probleme. Să înceapă chiar cu ea, după modelul biblic al aruncării cu pietre, curățenia în societate. Și imediat după aia, mi-aș dori să văd câteva sute de mii de oameni în Piața Universității susținând-o în continuare la șefia DNA. Ăsta ar fi primul semn că ne facem bine și că ne acceptăm unii pe alții cu tot cu greșeli, în loc să ne zugrăvim singuri, ca niște cretini, icoane pe perete, pe care să le acoperim cu alte icoane, o dată la fiecare patru ani.
...................
text publicat pe www.evz.ro
Băi, nu ne dam check-in la Guvern. Nu e cazul.
Asa se intampla mereu: dupa alegeri, unii ajung in pozitii cheie in aparatul guvernamental. Spre deosebire de alte alegeri, acum avem toti conturi pe Facebook. Unii, din motive care-mi scapa, isi dau check-in, desi altfel, daca-i intrebi, ii dispera sa stie lumea unde sunt si cu ce se ocupa. Si, dupa alegeri, au inceput sa-si dea check-in si la Guvern.
Nu e bine. Nu ma apuc acum sa explic de ce. Dar nu e bine, serios.
Băi, dar de ce ti-ai pune poza copilului la profil. De ceeeee?
Pe bune, nu exista nici o explicatie logica, mai ales daca esti genul care da 50 de ad-uri pe zi. Nu stim, frate, cine este copilul tau. Nu stim nici macar al cui este. Si nu-i faci bine. Ori de cate ori o sa scoti o tampenie din tine, sau o sa fii luat la misto, poza copilului tau o sa fie asociata cu esecul tau de socializare.
Salvati-l pe Huidu. Dumnezeule, a omorat doar trei oameni, ce-aveti cu el...
Judecătorii Curţii de Apel Braşov au redus despăgubirile plătite de Şerban Huidu. Prima instanţă acordase despăgubiri de 360.000 de euro, câte 120.000 de euro pentru fiica Magdei Drăghici, soţia şi fiul lui Ştefan Balog, însă fiica Magdei Drăghici a contestat decizia pe motiv că suma este prea mică. Justitia, in schimb, a crezut ca este prea mare. Rudele celor trei victime vor primi în total 190.000 de euro. Elena Balog, soţia lui Ştefan Balog, va primi 70.000 de euro, fiul ei 60.000, iar fiica Magdei Drăghici 60.000 de euro. Sentinţa este definitivă.
Asa, frate. Justitia trebuie sa fie atenta cu banii unui ucigas descreierat. Ce-a facut Huidu, ma? A omorat doar trei oameni. Ce, acum trebuie chelit de bani sau bagat in puscarie? Nici una, nici alta. Justitia stie mai bine.
Iar mortii aia? Da-i in mortii ma'sii, ce atatea sute de mii de euro?!
Eu propun o cheta. Toti cei care s-au uitat macar o data la Cronica Carcotasilor sa dea cate un euro pentru inocentul asta de Huidu. Pentru ca, pe fond, chiar n-a facut nimic!!!
Domnu' Năstase, da' niște pușcărie mai faceți? Vă rugăăăăăm....
Nu știu voi, dar eu sunt fascinat de oameni. Aș vrea să văd un film din seria Nașul, cu Gigi Becali. Aș purta o discuție despre universul feminin cu o târfă plină de bube de pe centură. Și, la loc de cinste, aș discuta despre mafie și corupție cu Adrian Năstase.
L-am citit, in dimineața asta: "Una din problemele ce au afectat economia românească în ultimii 20 de ani a fost goana după “recuperarea” și vânzarea fierului “vechi” (...) cantități uriașe de fier au fost exportate (...) puzderia de centre de “valorificare” a fierului “vechi”, ce lucrau și lucrează în complicitate cu “recuperatorii’ de fier (...) sabotarea infrastructurii feroviare, de comunicații (...) Este nevoie de măsuri radicale (...) SOLUTIE: introducerea temporară a unui monopol al statului în ceea ce privește colectarea fierului vechi (...) s-ar putea controla ca la aceste centre să nu mai fie primite cablurile de cupru de la CFR, șinele de cale ferată sau capacele de canal furate. Cea mai proastă soluție este, sigur, cea de acum – cea în care stăm, privim și ne uimim".
Corect. E cea mai proastă soluţie asta de acum. Dar dacă tot ne apucăm de mafia fierului vechi, domnu' Năstase, îl luaţi de mână pe Radu Berceanu şi pe Dan Ioan Popescu mai staţi la puşcărie vreo 450 de ani? Ca voi trei, cu acolitii vostri, dintre care pe cativa ii cunosc personal, ati permis si vanzarea cu taiere la sudura a unor uzine intregi, si autorizarea lejera a centrelor de colectare.
Este incredibil cat tupeu are baiatul asta! Zilele astea, Politia Prahova instrumenteaza un dosar cu un nume greu din PSD, implicat in afaceri oneroase cu fier vechi, si Nastase are coaiele sa dea solutii. Decenta ar fi impus sa ceara ani in plus, la pedeapsa.
Cum face un meci cu Steaua o gaura in buzunarele noastre
N-am nimic cu echipa. Oricum nu știu mai mult de trei jucători. Alta era ideea.
România are un PIB anual de 130 de miliarde de euro. Asta inseamna 357 de milioane de euro pe zi, sau, ca să ajung mai repede la concluzie, 14 milioane de euro pe oră. Atât producem. S-ar putea să vi se pară mult, deși nu este. Apple produce de vreo șase ori mai mult.
Revin la cifrele românești. A produs meciul de ieri, cu Steaua, un PIB de 20 de milioane de euro? Sincer, nu cred. Vreo patru milioane de români și-au cumpărat, în medie, câte două beri și ceva de ronțăit. Mai ia și Gigi niște bani, de la organizatorii meciului. A făcut și Pro-ul niște bani, cu audiența înregistrată. Nu se adună 20 de milioane, asta e sigur. Vreo 12, maxim.
Adăugați cât timp o s-o frece, azi, la muncă, jumătate din populația masculină a României. O oră, minim: fie ca să-și revină după berile de aseară, fie ca să povestească "faza aia tare", fie ca sa citeasca ce s-a scris pe net despre meci. Se mai pierd vreo 10 milioane de euro, minim.
Tragem linie si observam ca Steaua a pierdut calificarea, iar Romania a pierdut vreo 18 milioane de euro.
Asa că mai dă-o'n spanac mea pe Steaua. Reveniți-vă. Luni va trebui să munciți o oră în plus, fără să deveniți mai performanți.
Comentezi? Fa-o aici: www.facebook.com/bogdanstoica.ro
Citeşte mai mult ...
Grotesc ProTV-ul, in ziua mortii Micăi. Maxim de grotesc.
Sunt dintre cei ce cred că Pro TV este cea mai senzațională organizație media din România. Azi, insă, au dat chix, de două ori. Vina mea: m-a pus dracu să mă uit la Măruță.
1. Nu poți să abordezi un subiect ca moartea Micăi, in emisiunea Happy Hour. In același stil de show tv. Cu generice vesele cu Cătălin Măruță țopăind binedispus, urmate într-o secundă de un Măruță care incerca să pară sobru. Emisiunea Happy Hour merită și o variantă mai austeră de generice și jingle-uri, potrivite cu cazurile dramatice din zona de divertisment.
2. Nu poți să aloci morții Micăi 10 minute, după care să te scufunzi lejer în puerila și cretina bătaie dintre chef Pulea și concurentul Sulea. De fapt, nu poți să faci o emisiune, cu același prezentator, in același decor, cu aceeași grafică, având două subiecte atât de diferite.
Mica nu era doar o vedetă care a murit. Era una din vedetele Pro TV din anii 90. Un clasic! Sigur, Măruță nici nu pricepe așa ceva. Pentru el: Mica este un om care a lucrat, cu succes, in lumea Pro, mai mulți ani.
Una peste alta - grotesc. Știam eu de ce nu stau la ora asta la tv, in general...
Tres Olivos Bulevard
Nu e rau. Ma duc rar, ca bucataria spaniola nu e pe gustul meu, si, oricum, observ ca am o problema serioasa cu localurile cu bucatarie tematica. Unul n-are curaj, frate, sa ramana in targetul declarat pe firma, asta desi reclamele radio abunda numai in prezentarea tarii din care vine, chipurile, chef-ul. Asa am ajuns sa manac pizza la carciumi cu specific irlandez, sarmale la cele cu specific italian si de toate la unul "mediteranean". Pai de unde focus si awarness solide, daca nu e targetare, copii? De-aia va merge rau la toti...
Ma intorc la Tres Olivos. Ei, saracii, sunt cei mai moderni din piata. Pe fiecare masa e o telecomanda, cu care chemi ospatarul. Da, frate, dar obiceiurile mele de consum inca n-au cuprins si telecomanda aia nenorocita. Asa ca, atunci cand s-a golit paharul, sau vreau o farfurie cu ceva, incep sa ma intorc si sa fac semne ospatarilor. Si - nenorocire - la Tres Olivos de pe Bulevard sunt fete, nu baieti.
Care-i problema? De abordare. Unei chelnerite nu-i poti spune decat "Fii draguta!", sau "Domnisoara!". Daca incepi cu "Papusa!, "Printeso!", sau "Doamna", esti mort. Si faza e ca formulele valabile (primele doua, pentru oligofreni), nu merg strigate. Se intoarce toata lumea de sex feminin. Toate se simt si dragute, si domnisoare. Cu baietii e usor: "mestere, Gogule, frate, bai". Noi nu ne suparam daca ne apelezi asa. Si nici nu se intoarce nimeni.
Asa ca aseara, incercand sa obtinem ceva din meniu, ne-am pus pe facut semne. Invizibili, frate. Inteleg, aveti telecomenzile pe mese, se aprinde un bec in bar. Dar, fetelor, pana mea, ati orbit? Credeati ca m-am apucat sa dau mustele afara, privind fix spre voi? Da, corect, n-am folosit telecomanda. Dar eram la doi metri si faceam semnul international de "vino putin".
Plus ca a ajuns sa ma obsedeze politica de cooking in localurile din Ploiesti. La 9 seara, nema ciorbe, supe. Pizza, cacalau. Soro, poate am avut o zi grea, sau una presarata cu fast-food. Deranjeaza ca as vrea si eu un lichid cald sa-mi curga pe gat?
Nu, nu lichidul ala, nervosilor. Nu cu voi vorbeam, oricum.
Restaurant Corso - Neah....
Corso ar trebui sa fie, macar datorita numelui, cel mai misto local din Ploiesti. Nu este. Sufera si el, ca si alte localuri, de pe urma angajarilor facute fara cap, si a angajatilor lasati nesupravegheati. De-aia mie mi se pare normal ca patronul oricarui local sa manance zilnic in "curtea" lui, de fiecare data alt preparat. Ocazie cu care ar afla:
- din salate lipsesc dressingurile
- cand sunt aduse, sunt facute din alte ingrediente decat cele din meniu
- sunt taxate in plus, pe nota de plata.
- 10% din meniu nu este disponibil. Accept un "nu mai avem" pe 2 ianuarie, cand stiu ca termitele petrecarete venite de Revelion au epuizat stocurile. Insa intr-o zi oarecare din martie, sa n-ai nimic din pagina aia plina de deserturi, este inadmisibil.
Cat priveste servirea, cred ca ar trebui pus un anunt jos: "angajatii nostri nu sunt motivati sa urce scarile la 10 minute, pentru a vedea daca cineva mai doreste ceva. Comandati din timp, daca nu vreti sa asteptati 20-25 de minute pentru inca o apa".
Ma mai duc la Corso? Hmmm.... Daca ma gandesc ca am dat 70 de lei pe doua portii, dintre care una o salata, si pe doua bauturi nonalcoolice, nu cred ca ma mai duc.